Pentru un loc sigur de muncă, bani mulţi, dar şi pentru că piaţa muncii nu-i poate încadra, tot mai mulţi tineri aleg să lucreze în armată, ca soldaţi profesionişti. Sursa: Vlad Stănescu

1 /.

Unii abandonează facultatea, alţii o lasă la distanţă, altora nici nu le mai trebuie când arma, bocancii, uniforma şi solda de militar ţi le oferă armata să te facă bun, profesionist şi responsabil. Veniţi la poarta unităţii cu tot cu părinţi, mii de tineri se roagă să primească haine noi şi superiori blânzi, în faţa cărora un „drepţi” un pic încovoiat să nu le-aducă o pedeapsă.

Muncă nobilă şi stabilă

După interviul de angajare, candidaţii pentru posturile de soldat sunt repartizaţi care pe unde, în funcţie de opţiunea lor asupra instrucţiei. Ultimii recruţi ai Batalionului de Instrucţie în Comunicaţii şi Informatică „Fraţii Buzeşti” din Craiova au trecut la lecţiile despre transmisiuni militare la începutul acestui an, când au primit, pentru iniţiere, câte două manuale pe care trebuie să le ştie cap-coadă la sfârşitul celor 16 săptămâni de pregătire: cel al recrutului şi cel de specialitate.

Despre avântul tinerilor de a se înrola în armată, comandantul Gheorghe Dincă spune că, la graniţa dintre fascinaţia uniformei şi locul de muncă stabil, stau criza economică şi faptul că, indiferent de studiile lor, unii nu-şi pot face loc nici măcar cu coatele în civilie.

„În batalion sunt acum 335 de soldaţi voluntari, între care 52 de fete. Mulţi vin pentru că este o meserie respectată şi vor să facă o carieră. Dacă au studii superioare, pot deveni şi ofiţeri. Sunt mulţi însă care n-au reuşit să facă ceva în civilie, şi atunci armata le oferă toate posibilităţile pentru un loc de muncă. S-au orientat şi în funcţie de oferta de recrutare. Poate că îşi spun: «Se anunţă vremuri grele, asta e situaţia, merg în armată pentr