Cotidianul „Il Messaggero” a lansat astăzi ipoteza că între cazurile „Mailat” şi „Caffarella” ar exista o legătură. Supoziţiile autorului articolului, Luca Lippera, se bazează doar pe corelarea anumitor întâmplări, fără a prezenta dovezi concrete. În plus autorul, o acuză pe traducătoarea româncă din cele două cazuri de greşeli în traducere menite să ascundă o ipotetică legătură între cele două cazuri.

Suplimentul „Roma” al cotidianului „Il Messaggero” a publicat astăzi un scenariu construit în jurul comunităţii româneşti, a cazului „Caffarella” şi a cazului „Mailat”. Ingrediente suficiente pentru un articol în care apar nu mai puţin de 11 întrebări la care cititorii sunt invitaţi să răspundă.

Raţionamentele autorului pleacă de la o informaţie confidenţială, potrivit căreia anchetatorii verifică traducerile realizate de Ileana Băboi pentru actele din cazurile „Mailat” şi „Caffarella”.

Mailat şi eventualii complici

Pentru primul dintre cazuri, anchetatorii vor să se convingă dacă din declaraţiile lui Mailat reieşea că la jaful şi uciderea Giovannei Reggiani au mai participat şi alte persoane. Prima întrebare pe care şi-o pune „ziaristul-investigator” este: „Dacă Mailat nu era cu adevărat singur când a ucis-o pe Giovanna Reggiani, cine sunt necunoscuţii şi cine i-a ajutat pe aceştia să rămână anonimi?” Dubiile autorului „atentează” de fapt la teoria acuzării, care l-a trimis pe Mailat în faţa Curţii cu Juri de la Roma ca singur executant al delictului. Lippera lansează ipoteza că cei doi români acuzaţi în cazul „Caffarella” frecventau în trecut zona Tor di Quinto, locul în care a fost agresată Giovanna Reggiani.

Erori de traducere în cazul „Mailat”

O altă ipoteză urmărită de autor este şi o eventuală traducere „eronată” a româncei, în cadrul interogatoriilor din cazul „Caffarella”.