Au facut ce au facut politicienii romani si maghiari si au reusit sa puna punct unei benefice perioade de liniste in relatiile dintre cele doua tari. O serie de gesturi politice neglijente si de sicane diplomatice au infipt pe vizita presedintelui Ungariei in Romania un steag rosu, pentru a ne reaminti cat de proaspata, dar si fragila este constructia de buna-credinta dintre cele doua natiuni si cat de usor pot barbatii "de stat" sa dea cu piciorul la tot ce au cladit atunci cand isi urmeaza (doar) instinctele politice de moment.
Presedintele Ungariei si-a anuntat saptamana trecuta intentia de a veni la Targu-Mures cu un avion, intr-o vizita privata, pentru a participa, pe 15 martie, la festivitatile dedicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni. Autoritatile romane si-au exprimat insa ingrijorarea fata de aceasta vizita si i-au refuzat permisiunea de aterizare. Motivul, neconfirmat oficial, este atitudinea sefului statului vecin in favoarea autonomiei teritoriale.
In final, presedintele Solyom a fost nevoit sa-si schimbe data calatoriei si traseul. El a sosit in Romania sambata, cu masina, dupa care a participat la ceremonii, in localitatea Cozmeni si pe Varful Nyerges. In mod firesc, multi se intreaba cine este vinovat pentru tensiunile diplomatice care au insotit aceasta vizita. Cei care tind sa gaseasca o vina exclusiv statului roman ignora ciudateniile care au marcat inca de la inceput demersul presedintelui Ungariei. Termenul de "vizita privata" pare mai degraba potrivit participarii la evenimente lipsite de conotatii politice. Or, discursurile tinute cu ocazia Zilei Maghiarilor, dupa cum era de asteptat, au avut o incarcatura politica evidenta, axandu-se pe cea mai sensibila tema a relatiilor bilaterale: autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc. Mai mult, inca de la anuntarea programului vizitei sale, presedintele Solyom a lasat sa se in