Basoreliefuri mayaşe înfăţişînd monştri cosmici, în scene mitologice, vechi de 2.300 de ani, au fost descoperite de arheologi, după trei luni de săpături în jungla din nordul Guatemalei, la situl de la El Mirador, cel mai mare oraş antic mayaş. Create în jurul anului 300 î.Cr., basoreliefurile, lungi de aproape opt metri, au fost desoperite după ce au stat ascunse în junglă timp de 2.000 de ani.
Mayaşii, care au stăpînit America Centrală şi Mexicul, timp de două milenii, au construit temple şi palate impresionante, înainte să părăsească, în mod misterios, oraşele ridicate în zonă, în jurul anului 900 d.Cr. Bazinul El Mirador a fost, însă, depopulat mult mai devreme, mayaşii lăsînd în urmă o reţea complexă de străzi şi apeducte şi o piramidă masivă, toate acoperite în prezent de vegetaţie luxuriantă. În timp ce basoreliefurile de la El Mirador sînt cele mai vechi ilustrări ale mitului mayaş al creaţiei - Popol Vuh - cunoscute pînă în prezent, cea mai veche versiune scrisă a mitului a fost descoperită la începutul secolului al XVIII-lea de un preot spaniol colonizator. În centrul acestui mit se află doi gemeni, înfăţişaţi într-un basorelief înconjuraţi de monştri cosmici, iar deasupra lor se află o pasăre divină, cu aripile desfăcute. Pe o altă bucată din zid apare un zeu mayaş al grînelor încadrat de un şarpe. Potrivit cercetătorului Richard Hansen, care a fost consultant la filmările pentru ”Apocalypto”, pelicula despre civilizaţia maya regizată de Mel Gibson în 2006, acest mit precreştin arată rezistenţa remarcabilă a unei ideologii existente timp de mii de ani.
Cu o întindere de peste 2.000 de kilometri pătraţi, El Mirador este de trei ori mai mare decît situl Tikal, o celebră destinaţie turistică. Însă acest sit este ameninţat de traficanţii care transportă cocaină şi heroină în zonă, pe la graniţa cu Mexicul, de defrişările făcute de localni
