Planurile bazinale, judetene si locale de aparare împotriva inundatiilor, gheturilor, secetei hidrologice, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale contin elemente structurale referitoare la parametri si marimile caracteristice ale constructiilor cu rol de aparare împotriva inundatiilor (lucrari hidrotehnice, poduri si podete, retele de canalizare, zone afectate de torenti, debitele râurilor si pârâurilor), delimitarea zonelor inundabile si de risc si obiectivele (constructii) aflate în zone inundabile.

De asemenea contin masuri nestructurale clasificate astfel: avertizari si prognoze hidrologice ale viiturilor pe realizarea si dezvoltarea sistemelor informationale, regândirea procedurilor de exploatare a lucrarilor hidrotehnice de aparare pe baza informatiilor prognostice asupra marimii si formei viiturilor asteptate, planificarea si gestionarea teritoriului prin elaborarea hartilor de risc, interdictia amplasarii de noi constructii în zona inundabila si precizarea restrictiilor în autorizatiile de constructie, reforma institutionala în vederea reralizarii unui cadru legal în care sa functioneze si sa coordoneze institutiile responsabile cu elaborarea strategiilor si deciziilor operative la nivel bazinal, national si activitatea de constientizarea a populatiei din zonele inundabile precum si a factorilor de decizie la nivel local, judetean.

Dintre fenomenele naturale care produc victime si afecteaza negativ activitatile umane, inundatiile sunt cele care, prin proportiile si frecventa lor, au consecintele cele mai grave. Dintr-un studiu al UNESCO rezulta ca, în ultimul sfert de veac, pe glob, si-au pierdut viata, datorita inundatiilor 22,5 % din totalul victimelor catastrofelor naturale. „În ultima perioada asistam la modificarile climatice în România, care indica o trecere de la clima continentala temperata la o clima cu tent