Sorin Ioniță: „Este nevoie de o idee-şoc pentru a energiza şi a da substanţă campaniei electorale europene, ameninţată de un mare dezinteres, mai curând decât orice altceva”.

Pentru a injecta dinamism şi miză în campania pentru europene, ar trebui ca poziţia de comisar din partea României să fie ocupată de o persoană de pe lista partidului care va ieşi primul în alegerile din 7 iunie. Nu de alta, dar e clar că în România lucrurile reintră în normal odată cu venirea primăverii: frisonul de instalare a noului guvern, pe care îl resimt toţi funcţionarii din sistem, s-a cam risipit; sindicatele se pregătesc de greva de Florii; televiziunile se ocupă de scandaluri minore; şi, colac peste pupăză, s-a reluat campionatul de fotbal. Pare că nici măcar criza economică nu mai e ce-a fost, din moment ce de câteva zile a revenit pe străzile din Bucureşti ambuteiajul, după două luni de sperietură în care, se zicea, românii ar fi făcut economie la benzină şi ar fi dat înapoi maşinile luate în leasing.

Politicienii alunecă uşor-uşor în campanie electorală, adică se enervează şi aruncă unii în alţii cu replici de maidan. Baza partidelor este pregătită pentru noncombatul obişnuit, de vreme ce la europarlamentare se votează listă naţională închisă. Veţi vedea că frenezia se va termina odată cu fixarea ordinii candidaţilor pe această listă, când se va şti cine are şanse şi cine nu, în raport cu prognozele sondajelor de opinie, pentru că cele 33 de locuri care revin României se alocă strict proporţional cu scorul naţional al fiecărui partid. Aşa că disputele publice, atâtea câte sunt, se vor încheia în acel moment. Practic, în afară de vreo patru candidaţi din partea fiecărui partid (aflaţi doi peste linia prezisă de sondaje şi doi dedesubt), nimeni nu va mai avea un interes real să se agite. Cei din faţă sunt siguri că se vor alege, iar cei aflaţi în subsol ştiu