Vasile SALARU Alegerile locale, in special cele din Bucuresti, dar si cele generale, au clatinat mitul invincibilitatii lui Traian Basescu. Popularitatea acestuia este insa foarte mare si, daca maine ar fi alegerile prezidentiale, probabil Traian ar castiga din primul tur. Pana in toamna insa mai este, iar calcaiul lui Ahile ramane descoperit. Daca se spune ca romanii se pricep la fotbal si politica, hai sa facem politica in termeni fotbalistici. De noua ani Basescu joaca in ofensiva mai ceva ca Liverpoolul lui Benitez.
idel sintagmei "cea mai buna aparare e atacul", Basescu a tras si a marcat din toate pozitiile, ravasind si stanga si dreapta. Resursele sale tactice sunt inepuizabile pentru jocul ofensiv, Traian fiind pe rand contestatar al sistemului, conducator justitiar, lider revolutionar, nu sef mediator si presedinte jucator intr-o Romanie invadata de populism. Dans cu nasul in fustele tigancilor, sprit cu jucatorii Stelei, putin baut la volan, tricouri si fes Lacoste si cate si mai cate lucruri in care se regaseste fiecare alegator totul culminand cu frumoasa Elena...
In toamna insa, Basescu poate fi batut daca e tinut in defensiva. Pentru prima oara trebuie sa dea un raport credibil in fata natiunii. Daca adversarii nu vor fi alesi pe spranceana (sau geana), Traian va fi inghesuit in propriul careu: unde-s tepele din Piata Victoriei, de ce nu vine trimestrial in Piata Unirii sa asculte vocea poporului, ce l-a determinat sa devina protectorul serviciilor secrete cu radacini in sistemul comunist si in structurile fostei Securitati, cine traieste bine? E greu sa parezi astfel de atacuri directe, mai ales cand nu esti invatat cu defensiva. Iata de ce Basescu este foarte interesat ca adversarii directi sa fie slabi atacanti si dezbinati. Cu delicatii Mircea si Crin matura pe jos. Dar daca va fi altul, motivat ca Nastase, carismatic ca Op
