Sindicaliştii din învăţământ ameninţă din nou cu greva generală şi boicotarea examenelor naţionale! Dascălii sunt supăraţi că nu au primit creşterea salarială aprobată încă de anul trecut, că sunt în pericol să rămână fără salariul de merit şi alte drepturi.
Totodată, ei contestă modul în care noua conducere a Ministerului Educaţiei vrea să reformeze sistemul de învăţământ. De fapt, nu ştiu dacă din '90 încoace a fost vreun an şcolar fără tensiuni, dacă în ultimii 19 ani a fost vreo iniţiativă în acest domeniu care să nu stârnească proteste din partea sindicatelor. Nu-mi amintesc, în ultimii 19 ani, să fi fost vreun mandat în care între cei de la catedră şi cei din minister să existe un dialog deschis, constructiv, un consens ca fiecare, după competenţe, să pună umărul la treabă pentru binele tuturor. Eu, una, nu-mi amintesc. Oricum, despre pretenţiile uneori absurde ale cadrelor didactice ca şi despre iniţiativele aberante ale miniştrilor Educaţiei, despre reformele eşuate, despre inconsecvenţa, incompetenţa şi nepăsarea care au dominat acest sector în ultimii 19 de ani, despre experimentele nereuşite ale căror victime au căzut generaţii întregi de elevi, s-au scris tone de hârtie, aşa că nu mai insist. Ideea e că acum, învăţământul se vede din afară ca un sistem strâmb, cu o imagine terfelită de neajunsuri, lipsă de comunicare, orgolii mărunte şi lupte interne. Şi, din păcate, în toată această dispută, marii perdanţi sunt copiii noştri, sufocaţi de un program infernal, materii supradimensionate, atât ca număr cât şi complexitate, de standarde de performanţă din ce în ce mai ridicate.
Ne-am pus speranţe în guvernul trecut, dar n-a fost să fie! Iar după cum merg lucrurile acum prin minister... sistemul strâmb nu dă semne de îndreptare. Vor urma, probabil, alţi 4 ani în care niciodată nu se vor găsi resurse suficiente, în care triunghiul, şi aşa diform
