Pana la urma, la asta se rezuma totul! Acest om a adunat la titluri si diplome in 19 ani, cat nu pot aduna altii intr-o viata. Si nu e o problema de competenta, deoarece intreaga sa cariera se sprijina pe niste minciuni, pe declaratii false si pe o serie de interpretari eronate. Acestea i-au permis ca din plutonier major si sanitar sef (asta era in 1989) sa devina in 2009: general de brigada, medic stomatolog, profesor universitar si cercetator principal gradul I. Basca o pleasca de functie de comandant al Spitalului Militar Central ce i-a permis sa matraseasca o armata de superprofesionisti (Puteti sa-i dati inainte cu babatiile si feudalii, cu accesul tinerilor, dar eu NU cred ca un medic la varsta de 55 de ani este terminat. Din contra. Cred ca abia atunci este la varful carierei. Iar daca nume ca Horvath, Carstocea, Tintoiu, Manastireanu nu va spun nimic, asta nu inseamna ca nu era cei mai buni pe domeniile lor si ca tineau in spate sectii intregi. Iar a te lipsi voluntar de aportul lor intr-un spital este ca si cum te-ai impusca in picior inaintea unui concurs de inot).
Poanta e ca, dupa cum puteti citi aici, pentru prima data de cand mirosul fetid al matrapazlacurilor sale a inceput sa zburleasca dintii celor ce cunosc conditiile drastice pe care muritorii de rand le au de indeplinit pt a ajunge pe pozitii similare, o instanta de judecata l-a demascat. Acum, trebuie facuta o precizare. Doua institutii l-au sprijinit constant pe Ioan Sarbu: Armata si UMF Carol Davila.
Astfel, nenumaratele plangeri adresate fie procurorilor militari, fie ministrilor Apararii, in care se arata clar ca omul a intrat la facultatea de stomatologie pe baza unei simple hartii, fara sa fi trecut de un examen de admitere s-au lovit de un zid. Doar Curtea de Apel Bucuresti a sesizat ca nu poti deveni student in 1990 pe baza notei cu care AI PICAT EXAMENUL in 1985. De ce? P