Nevoia de a se finanţa pe pieţele externe a devenit o certitudine pentru Guvern după multe ezitări, pe măsură ce previziunile privind evoluţia economiei în 2009 s-au deteriorat. Deşi afirmă că împrumutul este mai degrabă o măsură preventivă, menită să redea încrederea investitorilor în economia românească şi să preîntâmpine eventualele şocuri care ar putea apărea în perioada următoare, Guvernul admite că prognoza privind evoluţia economiei în acest an nu mai est
Nevoia de a se finanţa pe pieţele externe a devenit o certitudine pentru Guvern după multe ezitări, pe măsură ce previziunile privind evoluţia economiei în 2009 s-au deteriorat.
Deşi afirmă că împrumutul este mai degrabă o măsură preventivă, menită să redea încrederea investitorilor în economia românească şi să preîntâmpine eventualele şocuri care ar putea apărea în perioada următoare, Guvernul admite că prognoza privind evoluţia economiei în acest an nu mai este atât de optimistă ca în momentul fundamentării bugetului.
Ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat, după primele discuţii cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), că România ar putea avea în acest an o creştere economică între -1% şi 1,5%, cu mult sub nivelul folosit la elaborarea bugetului, de 2,5%. Declaraţiile autorităţilor, ale mediului de afaceri şi ale analiştilor financiari arată că necesitatea unui împrumut întruneşte acordul general, cu toate că, până în urmă cu numai o lună, foarte puţine voci îl agreau. Însuşi preşedintele Traian Băsescu, care în ianuarie excludea radical un acord cu FMI, a mers recent în Parlament pentru a susţine oportunitatea împrumutului. Potrivit acestuia, cea mai mare provocare a crizei este dificultatea de a prezice evoluţia ei: „În aceste condiţii, România are nevoie de o centură de siguranţă, care înseamnă un împrumut extern“.
Evidenta deteriorare a economiei a sc
