Actul normativ menit să reglementeze procedurile de încredinţare a proiectelor susţinute din banii statului a fost modificat săptămâna trecută. Unele din noile prevederi au stârnit aprige controverse. În teorie, modificările au drept scop reducerea birocraţiei şi, mai ales, scurtarea termenelor scurse între publicarea unui anunţ şi atribuirea contractului sau a celor necesare pentru soluţionarea contestaţiilor. Una dintre cele mai radicale schimb�
Actul normativ menit să reglementeze procedurile de încredinţare a proiectelor susţinute din banii statului a fost modificat săptămâna trecută. Unele din noile prevederi au stârnit aprige controverse.
În teorie, modificările au drept scop reducerea birocraţiei şi, mai ales, scurtarea termenelor scurse între publicarea unui anunţ şi atribuirea contractului sau a celor necesare pentru soluţionarea contestaţiilor. Una dintre cele mai radicale schimbări este majorarea plafonului până la care este permisă achiziţia directă de publicitate, la 15.000 de euro. Laurenţiu Ionete, director general Clir Media, consideră că legiuitorul s-a gândit să simplifice, în acest mod, accesul la servicii publicitare pentru instituţiile de stat şi să sprijine şi piaţa de profil. „Domeniul nostru este la fel de lovit de criză ca şi industria auto, de exemplu. Se deblochează nişte potenţiale bugete, mici, ce-i drept, dar care însumate ar putea să compenseze scăderea pieţei“, crede el.
Iulian Comanescu, Managing Partner la Comanescu - Consultanţă Media, spune că 15.000 de euro nu reprezintă o sumă foarte mare, însă un ziar sau o televiziune pot primi mai multe contracte de acest gen de la instituţiile publice. „Câteva contracte de acest gen fac 100.000 de euro, sumă care chiar se simte în bugetul anual al unei publicaţii“, explică el. Preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu, este mai vehement
