Mircea Marian: „Zadarnic au încercat oficialii guvernului să explice că un astfel de număr nu apare pe pașapoartele biometrice, senatorii și-au făcut cruce, au scuipat în sân și au refuzat să voteze ordonanța”.

Dezbaterea despre paşapoartele biometrice are un merit: arată că mentalitatea politicienilor români, laşi şi superstiţioşi, a rămas undeva în secolul XVIII, înainte de încheierea epocii fanariote. De teamă că îşi vor pune în cap preoţimea şi un cârd de habotnici ortodocşi, senatorii s-au ferit să adopte ordonanţa privind paşapoartele biometrice. Ordonanţa a trecut de această Cameră a legislativului mulţumită procedurii de adoptare tacită, dar exista un curent puternic care, sub presiunea unor ierarhi precum mitropolitul Bartolomeu, ar fi vrut să o respingă. „Apar probleme destul de serioase privind acea cifră cu efecte posibil malefice”, declara, în plenul Senatului, liberalul Emilian Frâncu, care nici măcar nu a avut curajul să pronunţe numărul diavolului - 666. Iar tovarăşul său de idei, tânăra speranţă a social-democraţiei româneşti, Titus Corlăţean, întreba, vizibil îngrijorat, dacă acest număr fatidic poate fi scos din paşaport. Zadarnic au încercat oficialii guvernului să explice că un astfel de număr nu apare pe paşapoartele biometrice, senatorii şi-au făcut cruce, au scuipat în sân şi au refuzat să voteze ordonanţa.

Povestea trebuie privită în directă legătură cu ceea ce s-a întâmplat la adoptarea bugetului pe 2009: imensa majoritate a amendamentelor admise au dirijat fonduri suplimentare către lăcaşurile de cult. Nu mai puţin de 806 biserici au beneficiat de 55 de milioane de lei. Pentru comparaţie, suplimentările de fonduri au vizat numai 36 de spitale. Îi respect şi îi admir pe cei care, în această lume dominată de pragmatism, îşi menţin neabătută credinţa în bunul Dumnezeu. Dar oare dorinţa de a-l sluji pe El este cea care î