De la implozia Uniunii Sovietice la inceputul anilor '90, infatisarea Europei Centrale si de Est s-a schimbat considerabil, atat din punct de vedere politic, cat si economic si social.
Europa de est era considerata a avea potential pentru investitii, statele erau acceptate in Uniunea Europeana si pareau pregatite pentru a intra in cercul celor mari.
Criza financiara actuala a dat insa toate aceste planuri peste cap si tinde sa puna sub semnul intrebarii durabilitatea acestor schimbari. O serie de masuri urgente si nu foarte populare trebuie adoptate, pentru ca stabilitatea regiunii, atat din punct de vedere macroeconomic, cat si social, sa nu fie pusa in pericol, considera Radovan Jelasic, guvernatorul bancii centrale a Serbiei intr-o opinie aparuta in cotidianul britanic Financial Times.
Problemele cu care aceste state se confrunta le este subestimata forta. Statele se asteapta ca si pana in prezent sa se poata baza pe sprijinul Uniunii Europene si al institutiilor financiare internationale.
Modelul economic utilizat de acestea pana in prezent, ai carui piloni erau investitiile straine directe, imprumuturile de la creditorii externi si fondurile primite de la Uniunea Europeana, nu va mai fi suficient pentru a scoate regiunea din criza.
"Problemele actuale nu trebuie si nu ar trebui sa fie solutionate doar cu ajutorul sprijinului financiar primit de la UE si de la alte institutii financiare internationale. Este necesara si o ajustare complexa, prin reforme fiscale si structurale, ce include sistemul de pensii, de asigurari de sanatate si sistemul educational", este de parere Radovan Jelasic. Un alt aspect al problemei il reprezinta sistemul bancar, probabil cel care se resimte cel mai puternic de pe urma situatiei actuale. Cu toate acestea bancile ce detin cea mai mare parte a pietei din regiune refuza sa primeasca ajutor, chiar s
