Doua tabere si cele mai importante institutii din stat se confrunta pe tema noului Cod Penal. Seful statului si ministrul justitiei cred ca reducerea pedepselor in cazuri de coruptie e o masura buna. Procurorul general si seful DNA cred ca e o eroare. Cine are dreptate? De ce Traian Basescu si Catalin Predoiu par sa sustina ceva impotriva logicii elementare si bunului simt? De ce procurorii sefi traiesc cu senzatia ca sistemul comploteaza impotriva lor?
Pe de-o parte, procurorul general, Laura Codruta Kovesi si seful DNA, Daniel Morar, sustin ca reducerea pedepselor e o masura proasta, ca va incuraja coruptia, ca va omora dosare si ca nimic nu justifica relaxarea politicii penale.Pe de alta parte, ministrul justitiei, Catalin Predoiu si presedintele Traian Basescu sustin contrariul: ca nu cuantumul pedepselor e important, ca e nevoie de procese rapide si de condamnari, ca azi avem pedepse mari in Codul Penal dar ca instantele judeca bland. Predoiu crede in teoria potrivit careia pedepse mici inseamna infractori mai putini.
Acestea sunt premisele. Iata si cateva fapte. Consiliul Superior al Magistraturii a publicat recent pe site o asa numita mapa de hotarari pronuntate de judecatori in cazuri de coruptie. Chiar si cu pedepsele mari de astazi, judecatorii din Romania n-au dat probe ca inteleg gravitatea fenomenului coruptiei. Sunt cazuri in care instantele au aplicat pedepsele minime sau chiar au dispus suspendarea executarii pedepsei.
De exemplu, un medic acuzat ca a luat mita de la 24 de pacienti ca sa-i opereze a primit 3 ani de inchisoare, pedeapsa minima, cu suspendare. Vorbim totusi de un act de coruptie care a pus in pericol sanatatea unor oameni. Daca nu plateau, nu erau operati. Daca nu erau operati, puteau muri. Dupa cinci ani de proces, Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat in 2008: a coborat pedepsa de la 4 la 3 ani in caz
