"Este Romania o tara esuata?", si-au pus intrebarea prezentatorul Mihai Gadea si participantii la o emisiune TV careia i-a raspuns printr-un "nu" categoric dl acad. Eugen Simion in coloanele "Zilei", recunoscand totusi ca intrebarea angoasanta si-o pun mereu toti romanii in ultima vreme. Desigur, Romania sufera de proasta reputatie pe care i-o creeaza acei cetateni ai ei care in strainatate duc delincventa, asa cum se intampla, spre exemplu, in Italia. Mai mult decat atat, impresiile bune pe care le fac romanii (profesorii din strainatate romani ar putea alcatui, ei singuri, nu stiu cate valoroase universitati) nu reusesc sa le stearga pe cele proaste create de un numar de derbedei. Nu cred, asa cum crede dl Simion, ca "cultura romana este argumentul nostru moral cel mai puternic"; este cel mai puternic daca ne referim la trecut! Dar nu este indeajuns de puternic daca ne referim la proiectul actual al Romaniei.
Pentru a-l cita si eu pe Caragiale, proiectul este sublim, dar lipseste cu desavarsire. Caci nu existenta in sine a politicienilor demagogi si corupti compromite Romania, ci faptul ca puterea detinuta majoritar de ei este orientata pe profitul individual, pe egoism si pe lipsa unei viziuni pe termen lung. Cum se poate explica altfel ca degradarea cumplita a mediului ambiant pare chiar ultima grija a guvernelor succesive? Cum se explica nerealizarea unor proiecte mari, tinand de politica transporturilor, de dezvoltarea agriculturii etc.? Cresterea economica inceputa in anul 1999, o data cu guvernul Isarescu (al CDR), continuata in timpul regimului PSD Nastase si al guvernarii bifazice Tariceanu (cu si fara PD) – aproape zece ani –, a insemnat o acumulare certa, dar a adus prea putin domeniului public.
Aici ne lovim de un viciu mai vechi. Plimbandu-te prin satele romanesti, constati deseori ca locuintele si gradinile sunt ingrijite,
