Capitala Cehiei este oraşul de aur al celor „o mie de turle şi o mie de poduri”. Praga arată ca o bătrână doamnă de viţă nobilă, a cărei casă te copleşeşte prin istorie şi nobleţe, dar care te invită amical şi nesimandicos la un ceai cu poveşti – „hai drăguţă, relaxează-te...” Praga mater urbium, al cărei nume înseamnă chiar „prag”, „cel mai vechi şi mai frumos oraş din lume” se întinde sub cadenţa mută a uriaşului metronom construit pe locul unui fost monument stalinist.

Este oraşul celor o mie de bijuterii cu chihlimbar şi granate, al Muzeului Comunismului şi al Sex Machines Museum, unde, până la partea de sado-maso modernă, poţi admira o fascinantă istorie a moravurilor în costume, decoraţiuni şi instrumente (iar studenţii au reducere).

Un peisaj ca o pictură

După toate acestea, un concert de muzică clasică audiat într-o biserică vine ca o continuare savuroasă.Străzi pentru „shopaholici” sunt multe, dar mai mult te atrage Oraşul Vechi sau Vltava, cu privelişti care ademenesc aparatul de fotografiat, de la râul cu multe poduri, până sus, la castelul de pe deal.

Turnul Oraşului Vechi, cu care începe Podul Carol, pare miticul „păzitor al pragului”, din vârful căruia tot peisajul ce se aşterne în trepte, între râu şi Castelul de pe deal, pare o pictură scumpă. În drumul spre cel mai mare castel medieval din lume şi Catedrala Sf. Vitus, dacă te laşi pierdut printre străduţele cu case viu colorate şi flori atârnând la ferestre, te poţi trezi că pur şi simplu zâmbeşti fericit.

La catedrală te alegi garantat cu o durere de ceafă, de la atâta privit în sus către splendoarea gotică a arhitecturii şi vitraliilor uluitoare. De fapt, toată Praga veche este o bijuterie de străduţe, case, ferestre, faţade şi cotloane (pe care uneori le descoperi abia la a treia trecere prin locul respectiv), care îţi reamint