Dacă tot nu scade, s-o facem să pară mai mică. E vorba de corupţie şi de propunerile de reducere a pedepselor din noile coduri juridice elaborate de guvern, intrate marţi în dezbaterea parlamentului. Pentru luare de mită, limitele pedepselor cu închisoarea scad de la 3-12 ani la doi-şapte ani, în cazul profesorilor şi medici-lor fiind reduse la jumătate. Pentru trafic de influenţă şi cumpărarea de influenţă scad de la doi-zece ani la unu-cinci ani. Abuzul în serviciu ar urma să fie sancţionat cu o pedeapsă cu închisoarea de la şase luni la trei ani, faţă de cinci la 15 ani, cât prevede actualul cod. Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei, iniţiatorul şi, evident, susţinătorul acestor modificări, argumentează cu alinierea la UE, dar, cum Europa nu e chiar unanimă în materie, bagă la înaintare şi o teorie. Cică există una care spune că limitele maxime ridicate nu descurajează corupţia, dimpotrivă, şi că acestea caracterizează „state rigide, care nu folosesc şi alte mijloace de prevenţie a infracţionalităţii decât pedepsele ridicate“. Cum ar veni, cum noi stăm deja bine cu prevenţia, nu-i cazul să exagerăm cu pedeapsa. Cam asta ar fi logica. E drept că ministrul admite că ar exista şi o teorie contrară care spune că pedepsele mari, descurajează infracţionalita-tea, dar Domnia sa nu crede în ea. Păi, să vedem puţin şi faptele, că noi cu teoria am stat bine tot timpul. După doi ani de la imensul scandal al permiselor auto date pe şpagă în care era implicată întreaga conducere a Serviciului din judeţul Argeş, zilele acestea aflăm despre o nouă reţea, similară, la Cluj. Zeci de arestaţi, nici un condamnat până acum. Între timp, au murit oameni în accidente produse de şoferi cu permise obţinute ilegal. Problema e însă mult mai gravă. Ştim despre asemenea practici de ani buni, în orice judeţ din ţară. Acum aflăm oficial doar de două cazuri. În curând, poate, sper, justiţia va