Magazinele din România sunt departe de mania second-hand din Vest. De vină este mentalitatea. Pentru majoritatea românilor, a intra într-un magazin second-hand e o ruşine, pentru tot mai mulţi o nevoie, şi pentru prea puţini o pasiune. Cristina Costache (23 de ani) cumpără de cinci ani haine din magazinele second-hand. Le preferă „chinezăriilor” ieftine, chiar dacă nu sunt noi, pentru că o ţin mai mult, spune ea. Vinerea trecută şi-a cumpărat peste trei kilograme de haine de la Second Hand Mania: o jachetă, o fustă, o pereche de jeanşi, o geantă şi ghete, toate cu 327 de lei, bani cu care din mall şi-ar fi luat cel mult o fustă. Poate nici atât, crede ea. „Le spăl foarte bine, la o temperatură mai mare, cu detergenţi, înălbitor, balsam şi ies ca noi”, spune Costache.
La kilogram sau la bucată
Magazinul face parte dintr-o reţea bulgărească ce vinde haine la kilogram, aduse din ţările scandinave, iar preţul diferă în funcţie de zi: vineri, când vine marfa, îmbrăcămintea şi încălţămintea costă 80 de lei kilogramul, până joi hainele scad la 40 de lei pe kilogram, iar pantofii şi ghetele la 20 de lei. Managerul reţelei, Sevdalin Spasov, spune că vânzările s-au menţinut constante comparativ cu anul trecut, dar probabil vor creşte în curând, în contextul crizei financiare.
La o creştere a vânzărilor se aşteaptă şi patroana unui second-hand din centrul Capitalei, în Piaţa Sf. Gheorghe. Aici hainele se vând la bucată şi pot fi probate. Cele mai multe costă între 20 şi 35 de lei, mai scumpe sunt cele din piele, care ajung până la 180 de lei. Patroana spune că alege numai lucrurile de calitate, de aceea preţurile sunt mai mari decât în alte magazine similare.
Îmbrăcămintea şi încălţămintea vin din Germania, Marea Britanie sau SUA. Din România nu, pentru că nu are cine să colecteze de la populaţie, aşa cum se întâmplă în