Pictorul Nicolae Maniu, cel mai bine vandut artist roman pe piata de arta mondiala, cunoscuse succesul dupa plecarea din Romania. Vindea. Era invitat la marile expozitii. si, totusi, ramasese un nemultumit. Visa Parisul…
- Am trait bine la Siegen, locul de nastere al lui Rubens, unde au venit fata si sotia alaturi de mine, de Craciunul lui 1984, apoi la Nurnberg si Koln. Dar acum intra in scena un alt minunat prieten, medicul roman stomatolog Matei Miko, coleg de facultate cu sotia mea, care ajunsese in Elvetia prin casatorie. Cu ajutorul lui, in 1985, am inceput sa expun si sa vand si aici. Tot in 1985, am ajuns prima data la Paris, invitat de un pictor roman, Horia Rosca. Aici am locuit in casa unui om minunat, Pierre B., cel care avea sa-mi arate rafinamentele culturale si gastronomice ale marii metropole. In ziua sosirii noastre, Pierre tocmai aniversa 45 de ani. Aveam cu mine o mapa cu poze, pe care invitatii le-au privit cu mult interes. Unul din ei, un parizian bogat, casatorit cu o chinezoiaca, s-a uitat indelung la Rapirea Proserpinei, tablou pictat chiar in acele zile si m-a intrebat: „Aveti tabloul acesta?" Da. „Cat costa?" 5000 de marci. „De acord, il cumpar." Asa am vandut prima mea lucrare la Paris. Totusi, nu prea ma tenta ideea de a parasi Germania si a intra in concurenta cu artistii parizieni. Cel care m-a determinat sa fac acest pas a fost Matei Miko. El mi-a spus ca are aici un prieten pictor, originar din Satu Mare, cu nenumarate titluri si responsabilitati importante in lumea artistica, Francois (Fery) Gall. Ne aranjam o intalnire. L-am cucerit imediat si mi-a spus raspicat: „Nicolas, daca vrei sa faci cariera, trebuie sa vii sa expui la Paris! Si acum, imediat, caci se deschide la Grand Palais Salonul Independentilor, unde vreau sa fii si tu prezent. Adu doua tablouri. De aici poate porni totul."
- Da. M-am executat
