1905. Bucureştiul are 5.631 de prăvălii. Spitalul Brîncovenesc este reclâdit, se relansează Marmorosch Blank, iar Mario Gebauer aduce prima minge autentică
Haideţi să ni-l închipuim! ‘Năltuţ, undeva pe la 20, 20 şi ceva de ani. Freză cu cărare pe mijloc, cîrlionţii pe frunte, mustăcioara obligatorie. Gulere albe, scrobite, vestuţă, costumul la patru rînduri. Stop!!!! Ce-i asta??? Sub o “aripă” ţine, ocrotitor, un obiect din piele, feliat, pe care scrie “Thomlinsons’s of Glasgow”. Oauuuu!!! O minge de fotbal autentică!!! Ştiţi tablourile acelea votive cu Ştefan cel Mare ori Mircea cel Bătrîn cu bisericuţele în miniatură, ctitorite de ei, în mîini? Dacă s-ar face o poză şi s-ar imortaliza momentul, cu siguranţă că aşa ar arăta şi eroul nostru!
Studentul elveţian
Mario Gebauer îi spune. Lui trebuie să-i mulţumim! Dacă n-ar fi fost el, probabil că se gâsea altcineva să o facă. Dar el e descălecătorul. Luna aceasta se împlinesc 104 ani de cînd studentul din Elveţia a adus prima minge în ţara noastră. A apărut cu ea la terenul de la Bolta Rece, lîngă Arcul de Triumf, şi…a aruncat-o la joc. Se auzise de match şi de foot-ball, dar un “obiect” original, cu cameră “Goodyear” nu apăruse pe la noi. Cu un “sezon” înainte, fondase Olimpia, primul club din Bucureşti, aşa că şi pentru asta trebuie să ne ridicăm pălăria la auzul numelui său. Se asociase cu Teo Davilla, fiul lui Alexandru, cel care, pe 29 ianuarie, preluase funcţia de director general al teatrelor. Autorul lui “Vlaicu Vodă” nu prea “înghiţea” această prietenie, dar microbul e microb, şi nu avea ce face.
Matchul dela Şosea
Trecură doi ani! 700 de zile de pritoceală, de obişnuinţă cu terenurile pline de nori, cu vremea nefavorabilă, cu specatori suspicioşi în faţa noului spectacol, cu mingea cea autentică. Apoi, pe 2 decembrie 1907, “marele match dela Şosea”, Olimpia - Roma, prima parti