Banii pe care România i-ar putea lua de la Fondul Monetar Internaţional riscă să se scurgă spre băncile-mamă din străinătate.
La Summitul UE de la Bruxelles, liderii europeni nu au acceptat ieri să le impună băncilor-mamă restricţii în a-şi scoate banii din ţările în care şi-au deschis subsidiare, în ciuda insistenţei statelor din Est, printre care şi România.
Băsescu: „Am fi vrut o formulare mai puternică”
„Noi am fi dorit o formulare mult mai puternică, o precizare expresă ca băncilor-mamă să li se recomande să nu-şi repatrieze banii investiţi din pieţele care au investit în filialele lor”, a spus preşedintele Traian Băsescu la finalul Consiliului European. „Formularea de compromis” din concluziile summitului, cum a numit-o şeful statului, se referă însă la faptul că „sprijinul acordat băncilor-mamă nu ar trebui să implice restricţii ale activităţilor filialelor din ţări UE-gazdă”.
În lipsa unei recomandări clare către băncile-mamă, România por neşte în negocierile cu FMI cu riscul ca banii care vor fi eliberaţi de BNR către subsidiare să fie absorbiţi rapid de băncile străine. Pe 11 martie, Băsescu garanta la Antena 3 că „nu se va elibera din rezerva BNR nici un euro, dacă nu se realizează un acord între FMI şi băncile-mamă ca banii să nu fie scoşi din ţară şi trimişi la bănci din alte ţări”. În acest scop, preşedintele şi-a programat două discuţii cu reprezentaţii mai multor bănci internaţionale, pe 28 martie, la Bruxelles, şi 30 martie, la Viena.
Nabucco, în graţiile UE
În cadrul summitului, liderii UE au promis contribuţii de 75 de miliarde de euro pentru FMI, bani pe care instituţia îi va folosi pentru susţinerea ţărilor afectate de recesiune. Europenii le-au cerut partenerilor din G20, cu care se vor întâlni peste două săptămâni la Londra, să dubleze această sumă. În acelaşi timp în
