TENACITATE. Crescută prin case de copii încă de la 1 an, Florina Diana Simion visează să devină manager, cântăreaţă sau actriţă. Sursa: Arhivă personală
Olteancă get-beget, Florina Diana Simion a fost abandonată de părinţi de la 1 an. Dar, deşi a crescut prin orfelinate, şi-a văzut de şcoală. Dotată şi cu simţ artistic, Florina a câştigat simpatia şi respectul celor din jur, dar şi locul III la concursul naţional „Floare de Colţ”.
Acum, la aproape 20 de ani, se gândeşte să urmeze o facultate care să-i asigure un viitor de manager, dar să urmeze în paralel şi cursuri de actorie. Pa ra - doxal, în ochii ei nu există acea lucire de tristeţe după care se recunosc copiii crescuţi prin orfelinate, ci scânteia de spe ranţă şi siguranţa reuşitelor viitoare.
Familie din trei surori
Mama le-a părăsit pe Florina şi pe surorile sale mai mari când ea avea doar 1 an. Tatăl a dus-o numai pe ea la orfelinat, că nu ştia să se ocupe de un copil atât de mic. A crescut printre ceilalţi copii, fără vreo amintire despre părinţi. A ţinut legătura doar cu surorile. Tatăl, rămas la ţară, le vizita rar.
Pe mamă, Florina a cunoscut-o abia la apropierea de majorat. „I-am mai văzut, dar niciodată nu va fi ceva între noi. Ei cu ale lor, eu cu ale mele. Nu-i judec şi nici nu-i condamn. N-am nevoie de nimic de la ei, pentru că m-am obişnuit să mă descurc singură”, spune ea cu glas îngăduitor, în care i se citeşte totuşi satisfacţia de a fi reuşit prin propriile forţe. „Este o fată puternică, ambiţioasă şi ascultătoare. Şi învaţă şi destul de bine. Ce mai, un copil deosebit, pe care sunt sigură că l-ar fi dorit mulţi părinţi!”, o caracterizează succint diriginta ei, profesoara Cristiana Lazăr.
Blestemul de bun augur
Şcoala generală a făcut-o ca „locatară” a Centrului de Copii „Zorile”. „Toţi din clasă eram de
