Pachetul de împrumut pe care România vrea să-l ia de la instituţiile financiare mondiale se ridică la 19 miliarde de euro, din care numai patru vor fi folosite. Restul - 15 miliarde de euro - va fi de rezervă.
Guvernanţii români au finalizat calculele privind pachetul de finanţare pe care România trebuie să-l împrumute de la Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială (BM) şi de la alte instituţii finanţatoare.
"Suma despre care s-a discutat este de vreo 19 miliarde de euro, din care doar patru miliarde de euro vor sprijini activităţi guvernamentale, restul având rol de rezervă", a declarat ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. El a mai precizat că banii de la FMI, care se ridică la 12 miliarde DST (circa 13 miliarde de euro), vor fi puşi la dispoziţia BNR şi nu vor fi cheltuiţi decât pentru sprijinirea leului sau dacă "altfel de chestiuni speciale intervin".
Şi premierul Emil Boc a ţinut să precizeze că "Guvernul discută cu FMI şi Comisia Europeană despre încheierea unui acord de împrumut doar în scop preventiv, pentru a limita efectele negative ale crizei economice, şi nu pentru că ar avea nevoie disperată de bani". În afară de cele 13 miliarde de euro de la FMI, Comisia Europeană ar urma să acorde României 4 miliarde de euro, iar Banca Europeană de Investiţii un miliard de euro şi Banca Mondială încă un miliard de euro. Banii de la Comisia Europeană şi cei de la Banca Mondială vor merge la Ministerul Finanţelor, iar banii de la BEI la bănci, pentru finanţare privată, au precizat sursele guvernamentale.
Condiţiile impuse de FMI sunt "îngăduitoare" comparativ cu acordul precedent, când au fost trasate direcţii "mult mai dure", a precizat Berceanu.
"Nu e vreo mare fericire să avem un acord, o asistenţă din partea FMI, dar nu e nici vreo tragedie. Eu am mai petrecut perioade în
