Cultivatorii „rugului de pădure” au strâns astăzi semnături pentru a reabilita imaginea fructului şi pentru a schimba numele Premiilor „Zmeura de aur” în „Cactusul de aur”. Cum denumirea de „căpşunar” s-a depreciat fără leac, zmeurarii vor să-şi apere numele şi să-l ducă pe culmile gloriei. Mai mult, dacă nu au multe şanse cu protejatul lor - cuvântul „zmeurar” - atunci vor să fie „zmeuratori”, adică restauratorii culturii acestui fruct de pădure.

Când această doleanţă li se va împlini, vor merge până la a schimba numele Premiilor „Zmeura de aur” în „Cactusul de aur”, din cauză că acest festival „denigrează un fruct de pădure recunoscut pentru uriaşele sale beneficii”. Pentru asta, cultivatorii independenţi de zmeură din ţară au adunat azi semnături în Piaţa Romană din Capitală.

„Zmeura, e atât de bună!!!”

Ademeniţi de câteva borcane cu gem şi un castronel plin-ochi cu „rug de munte”, cum se mai numeşte deliciosul fruct, trecătorii se opresc din drum să-şi dea cu subsemnatul pentru campania „Susţin zmeura”.

„De ce? Pentru că zmeura e atât de bună! Că noi producem multă, o cumpără cei din afară şi se întoarce la noi mai scumpă. Zmeuraaa... e atât de bună!!!”, spune Alexandru Suciu, din Zalău, cu atâta pasiune, încât, dacă nu ţi-ar spune din start că e cultivator de zmeură, l-ai confunda cu un politician bine îndoctrinat.

Cultivarea zmeurei este o meserie pe care Alexandru a moştenit-o de la bunicii şi părinţii lui şi pe care vrea să le-o transmită copiilor lui. Alexandru-zmeurarul mare are o îngrijorare: tăierea pădurilor care „taie” şi din veniturile statutului. Numai în 2007, pe 80% din producţia internă de zmeură s-au încasat 4 milioane de euro.

Know-how-ul „rugului de pădure”

Costică Dumitru, din Târgovişte, cultivă micuţele fructe de 20 de ani şi a venit în Capita