Dezbaterile "R.l." privind cauzele care au facut din Romania tara fara autostrazi au demonstrat recent ca fostele guverne nu au luat niciodata in serios aceasta directie cu potential urias de dezvoltare. Totusi, ceea ce a urmat dupa decembrie 1989 a aratat ca pot exista castigatori si in aceste conditii: e vorba de oameni de afaceri care au revenit din strainatate pentru a obtine contracte de consultanta si studii de fezabilitate platite de guverne care nu stiau la ce le vor folosi. Unul dintre principalii beneficiari ai sistemului a fost un american de origine romana, Michael Stanciu.
Prin compania sa, Search Corporation, a studiat fezabilitatea unor proiecte de autostrazi inca de la inceputul anilor ’90, cu mult inainte ca statul roman sa aiba banii necesari si o strategie clara in acest domeniu. In prezent, societatea americanului Stanciu prospera din implicarea in realizarea centurilor ocolitoare pentru cinci municipii, dar si din reabilitarea de drumuri nationale. Mai mult, la solicitarea guvernelor trecute, firma lui Stanciu a castigat si din proiectele de drumuri expres care, in actuala guvernare, nu mai intereseaza insa pe nimeni. Asta, chiar daca patronul romano-american spune deschis, in interviul pe care "Romania libera" il publica astazi, ca drumurile expres sunt o alegere proasta.
In Romania ultimilor 20 de ani, ritmul cu care s-au inaugurat tronsoane de autostrazi a fost de doar opt kilometri pe an. Astfel, tara noastra si-a adjudecat un ultim loc greu de parasit in clasamentul oficial al Uniunii Europene. Daca totusi autostrazi nu s-au construit, studii de fezabilitate s-au facut inca din 1990. Iar statul a platit bani grei, desi nu avea el insusi cunostinta cand si cum exact le va folosi.
Unul dintre principalii beneficiari ai acestor contracte a fost un american de origine romana, Michael Stanciu. Prin compania sa,
