Multe dintre instituţiile care au program cu publicul sunt adevărate locuri în care uşor poţi să îţi pierzi răbdarea, dar şi raţiunea. Iar, dacă ai treabă la una dintre instituţiile ce aparţin justiţiei, parchet tribunal sau judecătorie, lucrurile parcă se înrăutăţesc.
Fie că aveţi nevoie de un document dintr-un dosar, o copie a acestuia sau de o simplă grefă trebuie să vă înarmaţi cu foarte multă răbdare. Acest lucru este dovedit de nervii pe care îi înfruntă zilnic mii de oameni în instituţiile judecătoreşti.
Încă de cum faci primii paşi în clădirea fostului Tribunal Bucureşti, de pe strada Danielopol Gheorghe, te întâmpină o atmosferă ce îţi aminteşte de vremuri de mult timp apuse. Aici, printre pereţii scorojiţi, îşi desfăşoară activitatea Judecătoriile sectoarelor 1 şi 4.
Jandarmii, ghişee pentru informaţii
Singura speranţă, în acest labirint al uşilor închise, sunt jandarmii, care, în lipsa unui birou de relaţii cu publicul, îi îndrumă pe oameni fiecare pe unde are nevoie. Informaţii suplimentare se pot obţine numai din afişele postate pe pereţi sau de la xerox.
În numai patru ore, cât este program cu publicul, oamenii trebuie să stea pe rând la nu mai puţin de cinci cozi. Dacă doriţi legalizarea unei sentinţe aveţi nevoie de arhiva dosarului, iar orice sentinţă pronunţată de un judecător nu este definitivă şi irevocabilă, fără plata la trezorerie a unei taxe şi a unui timbru judiciar.
Mai trebuie cumpărate şi completate două cereri tip şi abia apoi să începeţi drumul la ghişeele CEC sau Trezorerie, Poştă, arhiva tribunalului, biroul de copiat acte şi registratură.
Citiţi în "Adevărul de Seară" povestea unui om care a petrecut patru ore pe holurile judecătoriei pentru a depune o plângere.