Aceasta este partea "intunecata" a programelor de MBA, mai ales cand vine vorba de predarea temelor sau de pregatirea pentru examene. In schimb, vestea buna este ca ajungi sa aplici in practica ceea ce inveti, iti faci cunostinte noi sau ajungi sa ai un "limbaj comun" cu partenerii de afaceri.
Cei mai multi dintre cei care incep un program de MBA au in jur de 30 de ani, au deja cativa ani buni de experienta de lucru si, in general, simt nevoia sa dea un "refresh" vietii profesionale. Realizarea acestui lucru nu se face insa fara "efecte secundare".
"In viata profesionala am redus motoarele la ralanti deoarece am ales sa fac un MBA. Afectarea personala a fost vizibila, am pus in plus zece kilograme de care am scapat in urmatorii doi ani. Cel mai tare mi-au fost afectate weekendurile, dar nu regret nimic si daca as fi pus in fata aceleiasi decizii, la fel as face", spune Radu Lupu Gorduza, strategic manager al GE Healthcare pentru Romania, Bulgaria si Republica Moldova, subsidiara uneia dintre cele mai mari companii din lume, care a inregistrat in 2007 vanzari de 270 de milioane de euro pe aceste piete.
Gorduza, 39 de ani, de profesie medic, a absolvit in 2002 programul de MBA Romano-Canadian al Bucharest School of Management (BSM), principalul motiv pentru care a facut aceasta alegere fiind faptul ca ii lipsea o baza de cunostinte economice.
El a ales sa faca cursurile la zi si, in paralel, sa lucreze, cat pentru a-si asigura "suportul financiar zilnic".
"Am pus o baza 'stiintifica' impulsurilor si actiunilor pe care le faceam inainte pe baze instinctive. Fiind de formatie medicala, multe notiuni mi-au lipsit, iar MBA-ul a completat aceasta carenta", explica Gorduza, care adauga ca singurul sau regret este faptul ca nu a ales sa faca un MBA in Franta, Marea Britanie sau SUA, intrucat aceste variante i-ar fi dat posibilitatea unui n