Ieri, în Sala Brâncuşi a Palatului Parlamentului, reprezentanţi ai ministerelor, autorităţilor locale şi ai societăţii civile au dezbătut două ordonanţe controversate. Vedetele întâlnirii, OUG 27/2008 şi OUG 114/2007 au fost întoarse pe toate părţile şi introduse în criza noastră cea de toate zilele.

Cele două ordonanţe reglementează foarte clar modul în care se va construi de acum înainte în România: fără construcţii pe zonele verzi şi fără derogări de la caracteristicile zonei. Ani de zile am pierdut zeci de hectare de verdeaţă şi am ridicat turnuri lângă clădiri protejate de lege. Bucureştiul a devenit un oraş sufocat de betoane şi nici în ţară lucrurile nu arată mai bine. Acestea fiind datele, dezbaterea de ieri a împărţit rapid adunarea în două tabere: primarii versus societatea civilă şi organizaţiile de mediu. Cei dintâi au cerut amânarea celor două ordonanţe motivând că prevederile lor sunt excesive şi că nu vor face decât să înceteze dezvoltarea oraşelor. Au vorbit despre tensiunile politice şi despre nevoia de "publicitate" a unor partide atunci când au promovat Ordonanţa 114/2007, cea care interzice schimbarea destinaţiei terenurilor. Investiţiile pe vreme de criză au fost călcâiul lui Ahile al dezbaterii, investiţii încetinite în viziunea edililor de buclucaşele ordonanţe. Şerban Sturdza, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România le-a vorbit în schimb despre raţionalizarea în vremuri vitrege şi despre faptul că amânarea ordonanţelor nu va face decât să prelungească boala urbanistică a ţării.

MOFTURILE EDILILOR

Radu Mazăre, primarul Constanţei, a venit la dezbatere cu un grup numeros de susţinători. "Din cauza prevederilor celor două OUG, care sunt de-a dreptul tâmpite, eu nu mai pot să fac parcări, să lărgesc un drum sau să ridic blocurile pentru tineri care trebuie să aibă 20 de etaje. Prevederile acestora au ridic