Recenta iniţiativă de a depenaliza incestul plasează România în grupul - minoritar, ce-i drept - statelor europene unde sexul consimţit între membrii aceleiaşi familii nu reprezintă o infracţiune.

Pornind de la iniţiativa ministerului român al Justiţiei, agenţia Associated Press trece în revistă abordarea juridică a incestului în Uniunea Europeană şi în SUA şi analizează implicaţiile scoaterii acestui tip de relaţie de sub incidenţa dreptului penal.

"Oricât de surprinzător ar părea, incestul nu este întotdeauna o crimă în Europa", comentează jurnaliştii de la Associated Press, amintind că, în prezent, Franţa, Spania şi Portugalia nu consideră că actele sexuale consimţite între adulţi trebuie să ajungă pe rolul tribunalelor. Legile permit relaţiile intime care implică părinţi, bunici, fraţi şi surori.

Cu totul alta este situaţia în Austria, ţară care încă nu şi-a revenit din şocul provocat de cazul Josef Fritzl. Bărbatul şi-a sechestrat şi violat fiica vreme de 24 de ani. Dosarul său a inclus multe alte acuzaţii în afară de incest, care este, în sine, considerat o infracţiune. În Germania, cea mai înaltă instanţă naţională a respins, anul trecut, apelul formulat de un bărbat care fusese condamnat la închisoare după ce a făcut patru copii cu sora sa, într-o relaţie incestuoasă consimţită.

În Statele Unite, relaţiile sexuale între membrii aceleiaşi familii sunt interzise, indiferent dacă ele au loc cu acordul "părţilor", dar există câteva state unde legile nu prevăd şi pedepse pentru aceste acte.

SUB UMBRELA REFORMEI

"În România, depenalizarea incestului face parte dintr-o reformă amplă a Codului Penal. În prezent, orice formă de incest se pedepseşte cu până la şapte ani de închisoare, dar Ministerul Justiţiei sugerează că măsura ar aduce România mai aproape, din punct de vedere legislativ, de une