Încrederea scăzută în ministerele publice şi ce anume pot face procurorii pentru a schimba această percepţie, rolul procurorului general, de stâlp al justiţiei penale, şi independenţa investigativă a procurorilor, creşterea vitezei de reacţie şi a puterii de combatere a fenomenului infracţional, în contextul paradigmelor actuale, au constituit principalele teme de discuţii în cadrul celui de-al treilea Summit mondial al procurorilor generali şi al procurorilor-şefi, organizat la Bucureşti la 24 şi la 25 martie.

Capi ai ministerelor publice din 112 state şi reprezentanţi ai 16 organizaţii internaţionale ale procurorilor s-au adunat la Bucureşti, în încercarea de a face cât mai eficient frontul comun de luptă deschis împotriva crimei organizate, care ne afectează viaţa, sub toate aspectele ei. Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a dat startul discursurilor la ceremonia de deschidere a Summit-ului, la care au participat atât preşedintele ţării, Traian Băsescu, cât şi primul-ministru, Emil Boc.

IPOSTAZĂ DIFICILĂ

În speech-ul ţinut la deschiderea lucrărilor, şeful Ministerului Public român, Laura Codruţa Kovesi, a precizat că Summit-ul Mondial este o oportunitate unică de dezbateri şi schimb de idei între procurorii generali din toate sistemele judiciare, în scopul de a găsi soluţii care să corespundă nevoilor cetăţeanului contemporan de a trăi într-un climat de încredere în justiţie. "Procurorii generali sunt într-o ipostază dificilă. Ei se află în raporturi complexe cu puterea executivă, pentru realizarea politicii penale a statului, şi cu puterea legislativă, pentru actualizarea legislaţiei. Aceeaşi complexitate a raporturilor este prezentă şi în relaţia cu mass-media, pentru a informa corect asupra unor fapte şi evenimente de interes public, dar şi cu propriul sistem, pe care trebuie să-l direcţioneze spre realizare