Oficialii băncilor spun că banii de la FMI şi reducerea rezervelor minime obligatorii permit scăderea dobânzilor la împrumuturi
Reversul măsurii: nu există nicio garanţie că banii vor fi folosiţi pentru reluarea creditării
Băncile nu mai au motive să menţină ridicate dobânzile la credite, iar scuzele folosite în ultimele luni nu mai au acoperire. România a bătut palma cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru un acord stand-by în valoare de 12,95 miliarde de euro, la o dobândă anuală de 3,5%, pe o perioadă de doi ani, la care se adaugă cinci miliarde de euro de la Uniunea Europeană (UE), un miliard de euro de la Banca Mondială (BM) şi un miliard de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi alte instituţii financiare internaţionale. În total, 19,95 miliarde de euro.
O parte din aceşti bani vor asigura un surplus de lichiditate pentru bănci, care ar mai putea avea fonduri suplimentare pentru creditarea firmelor şi a populaţiei şi prin reducerea rezervelor minime obligatorii (n. r. – bani pe care băncile sunt obligate să-i pună deoparte la Banca Naţională a Românei din finanţările atrase, de 40% la valută şi 18% la lei). Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, confirmă că RMO vor fi reduse treptat, cu câte două-trei procente. "Este o măsură de siguranţă împotriva scoaterii banilor din ţară de către băncile-mamă din străinătate", a precizat oficialul băncii centrale, potrivit Realitatea FM. Aşadar, condiţiile pentru reluarea creditării sunt asigurate, cel puţin în teorie.
Cum scad dobânzile
Scăderea RMO a fost un subiect intens dezbătut în mediul bancar în ultimele luni, reprezentanţii băncilor acuzând BNR că le ţine blocate fondurile şi astfel nu mai pot acorda împrumuturi. Când banca centrală a redus RMO la finanţarea în lei la finele anului trecut, de la 20% la 18%, băncile au avut la dispoziţi