Teodora Gheorghiu, Ildiko Raimondi sau Zoltan Nagy s-au născut în România şi susţin spectacole la Opera de Stat din capitala Austriei. În Viena, un spaţiu în care prezenţa semnificativă a celor născuţi în România nu poate produce decât mândrie conaţionalilor aflaţi ocazional în oraş – este Opera de Stat. Aproape că nu este seară în care, în distribuţie, să nu fie măcar un român, indiferent ce cetăţenie are în acest moment.
Am ales trei spectacole ale săptămânii trecute. 17 martie: ”Lucia di Lammermoor” de Donizetti, cu celebra Anna Netrebko titulară, iar în principalul rol masculin l-am văzut pe George Petean, într-un spectacol care s-a jucat cu casa închisă.
18 martie : „Falstaff” de Verdi, cu Alan Titus în rolul principal şi un record din punctul nostru de vedere, în distribuţie aflându-se patru cântăreţi care s-au născut în România: Teodora Gheorghiu – Nanetta, Ildiko Raimondi – Alice Ford, Gergely Nemeti – Fenton şi Zoltan Nagy – Pistola. 19 martie: „Evgheni Oneghin” de Ceaikovski, cu Aura Twarowska în distribuţie.
Spectator la operă de Verdi
Am avut şansa să văd unul dintre aceste spectacole, mai exact ultima operă scrisă de Verdi, „Falstaff”, creaţie care îşi depăşea epoca, păstrând totuşi contactul cu darul său melodic fascinant.
Producţia vieneză datează din stagiunea 2003-2004 şi este semnată (regia şi decorul) de Marco Arturo Marelli, transmiţând publicului o atmosferă plină de vitalitate şi culoare, ritmul acţiunii fiind extrem de susţinut vizual, fără a umbri muzica nicio clipă.
De altfel, contribuţia corului şi a orchestrei operei vieneze, conduse de Marco Armiliato, te pun în faţa unei construcţii sonore ireproşabile care oferă soliştilor un confort remarcabil.
Din motive uşor de înţeles, atenţia mi-a fost atrasă de personajele interpretate de cântăreţi formaţi
