Astăzi, urmare a unei crize financiare la nivel global şi a unei scăderi aproape sincronizate a activităţilor economice, lumea se află în faţa unei noi schimbări şi, în acelaşi timp, a unei provocări. A câta oare în ultima sută de ani? Moartea economiei centralizate, sfârşitul Războiului Rece, prăbuşirea blocului economic socialist şi, peste toate, intrarea a sute de milioane de locuitori ai ţărilor emergente ca participanţi în rapida cursă a globalizării economiei, i

Astăzi, urmare a unei crize financiare la nivel global şi a unei scăderi aproape sincronizate a activităţilor economice, lumea se află în faţa unei noi schimbări şi, în acelaşi timp, a unei provocări. A câta oare în ultima sută de ani? Moartea economiei centralizate, sfârşitul Războiului Rece, prăbuşirea blocului economic socialist şi, peste toate, intrarea a sute de milioane de locuitori ai ţărilor emergente ca participanţi în rapida cursă a globalizării economiei, iată numai câteva din evenimentele cu implicaţii majore în viaţa planetei din ultimul sfert de secol.

Două întrebări ne vin rapid în minte: este România ca entitate de sine stătătoare şi parte a concertului european şi global, capabilă să facă faţă acestei schimbări? Va fi această schimbare mai dificilă decât cea traversată în ultimii 19 ani, respectiv trecerea de la etatism şi centralism la regulile economiei de piaţă? Cu siguranţă, da. Este aproape imposibil ca într-un asemenea moment de cotitură, cum este cel pe care îl traversăm în prezent, cineva să prevadă încotro ne vom îndrepta. Ceea ce urmează să se întâmple depinde de o serie de alegeri dificile şi de şocuri care ne vor zdruncina stilul de viaţă şi felul de a fi, în principal pentru că, în acest moment, combinaţia dintre colapsul financiar tot mai evident şi o recesiune economică uriaşă par a fi un mix aproape imposibil de digerat.

Efectele acestor reacţii nec