Horia Ghibuțiu: „«Comunist » sună la fel de prost în limba română oriunde ar fi vorbită, aici sau la Chișinău”.

Dacă vă întrebaţi în aceste vremuri de restrişte globalizată la ce mai e bună presa, următoarea povestioară v-ar putea da măcar un răspuns.

În 1990, Moldova răsăriteană - sau, pentru că tot vom aniversa vineri 91 de ani de la unirea acesteia cu ţara, să-i zicem, bunăoară, Basarabia Pământ Românesc - reîncepea să scrie şi să citească româneşte, trecând de la chirilice la alfabetul latin. Pe acest fond, un ziar local a luat iniţiativa de a publica, în foileton, abecedarul românesc. Copilaşii aşteptau cuminţi să vină ziarul la care erau abonaţi părinţii, decupau paginile respective, apoi, transformaţi în legători de carte, luau nişte sfoară şi îşi confecţionau propriile manuale. Copiii aceia s-au făcut mari.

Dacă nu sunt deja în Colentina, la Moineşti sau în Australia, îmi place să cred că s-au numărat printre cei 30.000 de oameni care au participat la un miting în centrul Chişinăului, organizat de adversarii comuniştilor de la guvernare. Eventualul succes al Partidului Comuniştilor la alegerile din 5 aprilie va fi socotit o veste bună în Federaţia Rusă. Potrivit analiştilor politici locali, împânzirea parlamentului de peste Prut de către comunişti ar fi privită în Rusia drept „răul cel mai mic”, în comparaţie cu preluarea puterii de către alte partide, suspectate, vezi Doamne, de „unionism”.

N-o să vă condamne nimeni dacă în ultima vreme, în calitate de cetăţeni ai Uniunii Europene, v-aţi luat cu treaba şi aţi uitat de „ceilalţi români”, moldovenii. Probabil că, între o ştire despre creşterea numărului de şomeri şi una legată de nu ştiu ce scumpire, a trecut neobservată iniţiativa Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova, care l-a convocat pe ambasadorul nostru.

@N_P