Judeţele cel mai bine conectate la economia mondială au şanse mari să simtă din plin efectele crizei, în timp ce zonele mai puţin dezvoltate ar putea scăpa ieftin.Când producţia industrială scade cu 30%, 40% sau chiar 70% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când numărul şomerilor creşte, în doar cinci luni, de peste două ori, când în ultima lună nu numai că nu a venit niciun investitor străin, dar au şi plecat dintre cei vechi, este clar că ceva nu este în regu
Judeţele cel mai bine conectate la economia mondială au şanse mari să simtă din plin efectele crizei, în timp ce zonele mai puţin dezvoltate ar putea scăpa ieftin.
Când producţia industrială scade cu 30%, 40% sau chiar 70% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când numărul şomerilor creşte, în doar cinci luni, de peste două ori, când în ultima lună nu numai că nu a venit niciun investitor străin, dar au şi plecat dintre cei vechi, este clar că ceva nu este în regulă. Sentimentul de incertitudine este amplificat dacă economia unei întregi zone depinde, practic, de un singur investitor (cazurile Dacia şi Arcelor Mittal sunt cele mai relevante) sau dacă mai mult de jumătate din PIB-ul local se bazează pe pieţele de desfacere externe.
Iar dacă se mai adaugă şi faptul că valoarea creditelor este de câteva ori mai mare decât cea a depozitelor, că numărul autorizaţiilor de construcţie emise este în cădere liberă sau că investiţiile publice în infrastructură pentru 2009 se concretizează în doar câţiva kilometri de asfalt, verdictul este clar: judeţul respectiv este un candidat serios la titlul de victimă a crizei. Conform unei analize realizate de revista „Capital“, cele mai vulnerabile regiuni la recesiune vor fi, în următoarea perioadă, tocmai unele dintre cele mai dezvoltate din România, mai strâns legate de mersul economiei mondiale.
De partea cealaltă a baricadei se află
