O simplă plângere depusă la tribunal necesită, pe lângă taxe, mult timp. Aproape toate instituţiile care au program cu publicul sunt locuri în care poţi să îţi pierzi răbdarea, dar şi raţiunea. La judecătorii, lucrurile parcă se înrăutăţesc. Holurile Tribunalului Bucureşti sunt ticsite zilnic de oameni care plimbă hârtiile de la un birou la altul. Fie pentru a plăti o taxă sau a solicita un certificat de grefă, fie doar pentru a obţine o ştampilă, nervii bucureştenilor care au de-a face cu astfel de situaţii se întind la maximum şi se izbesc de indiferenţa şi indolenţa birocraţilor. Vocea gravă sau uşor răstită a unei funcţionare îi aleargă dintr-o parte într-alta pe ghinioniştii care au de rezolvat o problemă în justiţie.
Tribunalul Bucureşti, de pe strada Danielopol Gheorghe, te întâmpină cu o atmosferă ce aminteşte de vremuri de mult timp apuse. Îmbâcseala te izbeşte încă de la intrare, priviri disperate şi paşi grăbiţi populează holurile. Aici, la adăpostul pereţilor scorojiţi, îşi desfăşoară activitatea Judecătoriile sectoarelor 1 şi 4.
Probă de rezistenţă: cinci cozi, patru ore
Patru ore. Atât i-a trebuit lui Marius Cimpoiu, un bucureştean în vârstă de 42 de ani, să depună o plângere împotriva unui agent de poliţie care i-a reţinut permisul de conducere. L-am găsit pe treptele Judecătoriei sectorului 4.
Pentru a urma demersul necesar a avut nevoie de copie după buletin, o copie după procesul verbal, achitarea unei taxe de timbru, un timbru, o plângere contravenţională şi o cerere de emitere a certificatului de grefă.
„Am fost nevoit să plătesc două taxe, pentru timbru şi timbrul judiciar, la două ghişee diferite, unde am stat la coadă câte zece minute”, a spus Cimpoiu.
Drumul lui s-a oprit la Registratură, unde a ajuns la ora 9.00, în timp ce programul este de la ora 10.00 la
