Curling-ul, un sport mult prea puţin popular la noi dar foarte îndrăgit în Occident, îşi face loc încet încet pe micile ecrane din România, deocamdată doar datorită postului Eurosport. Extrem de puţin cunoscut, trecând drept un sport bizar pentru necunoscutori, curlingul este un sport fascinant, de atenţie, strategie şi inteligenţă. Are reguli simple şi este uşor de urmărit. Adevăratul spectacol îl reprezintă îndemânarea jucătorilor pe pista de gheaţă şi suspansul creat de fiecare lansare de piatră. Oare unde se va opri? Oare va scoate pietrele adversarilor din joc? Oare va ieşi din casă? Acestea sunt întrebările care se află pe buzele fiecărui împătimit de curling. Apărut ca o reflexie a mentalităţii şi a culturii popoarelor, acest joc a ajuns să fie adulat de popoarele nordice şi a fost chiar ridicat la rang de sport naţional în Canada. Unii chiar au poreclit această disciplină drept şahul pe gheaţă.

Curling-ul este un joc nobil, un simbol al eleganţei în sine, un sport de echipă ce se desfăşoară pe o pistă îngheţată. Scopul jocului este acela de a pune în mişcare blocuri de piatră de 19,96 kilograme, confecţionate din granit, o rocã având o stabilitate foarte bunã datorită masei sale foarte mari.

Aceste pietre trebuie direcţionate cât mai aproape de centrul ţintei desenate la capătul pistei de joc, denumită casă (house).

Cum jucăm curling

Curlingul se dispută între două echipe de patru jucători, fiecare jucător având dreptul la două lansări. Fiecare partidă oficială de curling se joacă de-a lungul a 10 runde. În cadrul unei runde, fiecare jucător are la dispoziţie două pietre, reprezentanţii celor două echipe alternând la lansare. Un jucător este cel care execută prima lovitură, cel de-al doilea la rând este specializat în eliminarea pietrelor adversarilor aflate pe pistă, cel de-al treilea este cel care î