Pentru becurile cu substanţe periculoase ar trebui să existe pubele speciale. Clujul ocupă un loc fruntaş din punctul de vedere al punctelor de colectare a becurilor uzate. La colectarea propriu-zisă, oraşul este, însă, pe undeva la coadă. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România şi-a asumat obligaţii privind colectarea deşeurilor reciclabile. Dacă la hârtie, plastic şi metale s-au făcut progrese, la capitolul materiale electrice se bâjbâie. Becurile stau la coadă, deşi au un conţinut toxic ridicat. Este cazul becurilor de tip fluorescent (denumite impropriu neoane), a celor cu descărcare în gaze, vapori de sodiu şi halogenuri metalice.
Statistic, după Bucureşti şi Bacău, Clujul are cele mai multe puncte de colectare a acestor becuri - 79. Dar, din totalul de 158 de tone colectate pentru reciclare în ţară anul trecut, de către firma specializată Recolamp, doar 225 de kg au provenit din judeţul Cluj. „De vină sunt atât lipsa de reacţie din partea unor administraţii locale, cât şi mentalitatea cetăţenilor, obişnuiţi să arunce becurile împreună cu deşeurile menajere”, ne-a spus Raul Pop, director Recolamp.
Reprezentanţii Recolamp au început instalarea de containere în primul rând la reţelele de magazine care comercializează becuri, iar apoi s-a trecut la alte firme sau instituţii publice şi de cultură - inclusiv şcoli - cu consum ridicat. Administraţia locală ar trebui, potrivit normelor legale, (HG 448/ 2005, care a transpus directiva europeană privind deşeurile) să înfiinţeze puncte de colectare, în oraşele cu o populaţie peste 20.000 de locuitori. În lipsa acestora, clujenii aruncă becurile în lada de gunoi, deşi acestea conţin vapori de fluor şi mercur, periculoase atât pentru sănătate, cât şi pentru mediul înconjurător.
Doi operatori locali
La Cluj, funcţionează doi operatori care distribuie containerele la firme.
