Scurtarea pedepselor şi a termenelor de prescriere prevăzute în noile coduri sunt considerate de jurişti ca un act sinucigaş, într-o perioadă în care se aşteaptă o creştere a infracţionalităţii Guvernanţii susţin adoptarea urgentă a celor patru mari coduri, afirmând că acestea sunt cerute de Comisia Europeană (CE). Principalul argument este Raportul pe justiţie, pe care Bruxelles-ul îl va publica peste câteva luni, existând posibilitatea activării clauzei de salvgardare
Scurtarea pedepselor şi a termenelor de prescriere prevăzute în noile coduri sunt considerate de jurişti ca un act sinucigaş, într-o perioadă în care se aşteaptă o creştere a infracţionalităţii
Guvernanţii susţin adoptarea urgentă a celor patru mari coduri, afirmând că acestea sunt cerute de Comisia Europeană (CE). Principalul argument este Raportul pe justiţie, pe care Bruxelles-ul îl va publica peste câteva luni, existând posibilitatea activării clauzei de salvgardare. Cu toate acestea, fostul ministru al justiţiei, Rodica Stănoiu, a declarat că reprezentanţii CE nu au cerut niciodată României să modifice aceste coduri. Stănoiu a spus că, atunci când deţinea portofoliul de la justiţie, discuţiile purtate cu Bruxelles-ul s-au referit strict la adăugarea în actuala legislaţie a răspunderii penale a persoanelor juridice, şi nu la modificarea codurilor. „Procurorii mi-au spus că aceste coduri sunt făcute de avocaţi în interesul clienţilor, iar judecătorii mi-au transmis că eivor fi mult mai vulnerabili prin această legislaţie“, a adăugat aceasta.
La rândul său, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat că există riscul ca în unele dosare aflate pe rol să se împlinească prescripţia ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal. De aceea, este important ca astfel de situaţii să fie evitate, prin adoptarea de norme tranzitorii, în caz contrar mulţi dintre ce