Cine s-a gandit ca dupa ce-a fost umilita in ultimul hal, de o durea blana de nervi, cumatra vulpe se retrage 1- in padure, sa le cante la iepurasi ca sa-i ajute sa adoarma, sau 2 - la pensie, sa le triocoteze sosete la nepoti, n-a avut niciodata legatura cu realitatea. Ceea ce, pana la urma, e o fericire.
Cum ar veni, mie mi se pare ca Virgil Ardelean detine, vorba poetului, un ochi care se inchide afara si se desteapta inauntru. Si de data asta, a facut el cumva sa salte in pragul judecatorilor un dosar vechi de cand lumea, dar care are parfumul dulapului bunicii.
In dulapul respectiv scormonesti gandindu-te ca dai de scortisoara, prajiturele uitate in cutie sau banuti legati intr-o batista din borangic. Doar ca de aceasta data, parfumul de suprize duhneste de la o posta, deoarece in dulap a facut vulpea caca.
Nu cred ca suntem in fata institutiei juridice a ambitiei, de genul "am schimbat un ministru, mai schimb unul". Si nici nu ma intereseaza sa demonstrez o senzatie.
Pana la urma nici nu conteaza cata politica e in dosarul barosanilor de la "doi s-un sfert", cata razbunare, manarie in general sau rezultat al blestemelor lui Gigi Becali - care dimineata, inainte sa-si faca rugaciunea, slobozea un dulce blestem asupra lui Puiu Popoviciu, deoarece i-a furat de sub nas afacerea "Baneasa".
Daca barosanii din zona gri a acestei tari vor sa-si rupa picioarele unii altora n-are importanta. E destul ca, deoarece-si cara pumni ca sa se faulteze, din cand in cand mai ies la iveala niste spumoase, chiar daca miros a tuberculoza. Altfel oricum nu-i chip.
Afirmand asta, prezum ca dosarul instrumentat de DNA e beton. Si nu vreau sa ma hazardez, deoarece experienta ne spune ca uneori gasesti procedura in gard exact in punctele care anuleaza intreaga urmarire penala.
Totodata, un material plin d