Radarele fixe instalate in localitatile din judet se dovedesc a fi o afacere si nu o campanie pentru respectarea vitezei legale in trafic. Faptul ca bataia se duce pe incasarea amenzilor aplicate soferilor este dovedit si prin aceea ca procesele verbale pe care contravenientii le primesc acasa ii instruiesc sa achite amenzile doar in conturile primariilor pe raza carora sunt instalate aparatele. In acest fel primariile isi atrag bani suplimentari la bugetele locale, respectiv 35% din cuantumul amenzilor achitate, iar firmele private incaseaza restul de 65%. Desi legea mentioneaza ca aceste contraventii sunt venituri la bugetele locale, soferii nu sunt informati despre posibilitatea achitarii sanctiunilor si la primariile in raza carora domiciliaza. „Daca un cetatean din municipiu achita amenda la Directia de Impozite si Taxe Locale (n.r. - DITL), banii raman la Consiliul Local Botosani", a declarat Dumitru Neamtu, director adjunct in cadrul DITL. Acesta a adaugat ca legislatia prevede mentionarea pe procesele verbale a unui cont in care poate fi platita sanctiunea, nu este obligatorie achitarea la primaria pe raza careia s-a savarsit contraventia, oamenii putand plati la Primaria zonei unde locuiesc si trimite ulterior dovada la Primaria care are amplasat radarul. Mai mult, soferii sanctionati care vor sa achite sanctiunea asa cum sunt instruiti, trebuie sa achite si contravaloarea expedierii mandatului postal, respectiv al comisioanelor bancare in cazul viramentului bancar. „Este suspecta aceasta conventie intre primarii si respectivele firme. E ca si cum as avea eu o suprafata de teren la marginea unui drum si as amplasa un aparat radar. Soferii care sunt sanctionati platesc amenda, iar eu impart banii cu societatea care detine radarele", a declarat un finantist. De aici se explica si interesul pe care il manifesta primariile din toata tara pentru a monta astfel de