» In multe tari din UE, exploatarea radarelor poate fi lasata in seama unor firme private, insa peste tot identificarea vehiculului, calculul amenzii si trimiterea acesteia raman in atributiile politiei nationale.
» Aceasta situatie scoate si mai mult in evidenta ceea ce se intampla in Romania, unde firmele care administreaza radarele beneficiaza de 60% din totalul amenzilor incasate. "Romania libera" a prezentat pe larg astfel de cazuri.
Legislatia functionarii radarelor difera de la o tara la alta, iar in unele tari – precum Franta sau Belgia – pertinenta radarului poate fi contestata la tribunal. Incepand din 2004, Comisia Europeana a recomandat cu insistenta statelor membre UE instalarea unor asemenea aparate de-a lungul soselelor si autostrazilor, in ideea de a securiza circulatia la nivel european. Nu toate tarile au urmat recomandarea si, desi se tinde spre o uniformizare a procedurii la nivel european, in acest moment majoritatea soferilor in tranzit printr-o alta tara pot fi siguri ca nu vor primi o amenda acasa pentru depasirea vitezei legale in strainatate, procedurile ramanand greoaie, iar costul recuperarii amenzii dintr-o alta tara depasind sistematic amenda insasi.
In mai multe tari, exploatarea radarelor poate fi lasata in seama unor firme private, insa peste tot identificarea vehiculului, calculul amenzii si trimiterea acesteia raman in atributiile politiei nationale, care primeste de la respectiva firma privata contractanta fotografiile sau benzile ce dovedesc infractiunea. Chiar daca in unele tari companiile private agrementate pot instala radarele, nicaieri banii din amenzi nu sunt incasati de privati. Banii merg (in Germania, de pilda) la politie, daca amenda e platita pe loc, sau la entitatile administrative ale landului respectiv, daca e platita ulterior. Pana si in Franta, unde statul a vandut unor compani