Avangarda maghiară în texte şi portrete Selecţie, traduceri şi note de Francisko Kocsis Editura Ardealul, Tîrgu-Mureş, 2008, 452 p. Leo Butnaru 100 de poeţi ai avangardei ruse Antologie, versiune românească, prefaţă şi note de Leo Butnaru Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008, 364 p. Mai nimic, în afară de pasiunea a doi traducători perseverenţi, care şi-au publicat anul trecut cîte-o antologie. Avangarda maghiară, în texte şi portrete a lui Francisko Kocsis, publicată la Editura Ardealul, şi 100 de poeţi ai avangardei ruse a lui Leo Butnaru, publicată la Editura Ex Ponto, constituie două contribuţii importante pentru studiul avangardelor străine şi aduc, în acelaşi timp, modificări inedite însuşi conceptului de antologie. Antologia alcătuită de Francisko Kocsis este una riguros academică, destinată studiului aplicat al avangardei maghiare, în timp ce antologia lui Leo Butnaru ţine, mai degrabă, de o opţiune personală a traducătorului. În comentariile ce urmează nu încerc decît să restitui cît mai corect efortul celor doi traducători şi antologatori. Avangarda maghiară Avangarda maghiară, în selecţia, traducerea şi notele lui Francisko Kocsis, se întinde de la idei şi opere pînă la receptarea lor critică. În „III. Portrete“, Francisko Kocsis a antologat o serie de texte teoretice importante, în umbra conceptului de „portret“, ca loc geometric al judecăţilor critice, despre László Moholy-Nagy (scrise de Péter Mátyás, Juhász Gyula, Krisztina Passuth, Constantin Prut, cu un articol de dicţionar), despre Béla Uitz (în descrierile empatice ale lui Iván Hevesy, Zoltán Felvinczi Takács şi, acelaşi, Constantin Prut), despre János Máttis Teutsch (unul dintre cele mai întinse portrete de Lajos Kassák, József Lengyel, György Bölöni, Artúr Elek, László Márkus, Iván Hevesy, Lajos Bálint, György Kürthy, Aladár Bálint), despre Sándor Bortnyik (în ineditul, pentru publicul român