Literatura groazei
Se poate afirma pe drept cuvant ca impactul multora dintre lucrarile inspirate de fenomenul terorist depasesc productiile „literaturii de groaza" care s-au impus publicului de-a lungul secolelor XIX si XX.
De fapt, marcarea unor acte de violenta si cruzime inspirate chiar de evenimente istorice (cuceriri, razboaie, revolutii) s-a produs cu mult inainte ca terorismul sa se impuna ca fenomen global, artistii dand dovada, si in acest sens, de o reala putere de previziune.
Astfel, intr-un poem publicat in 1783, scriitorul englez William Blake prevede unele scene de groaza care vor avea loc in timpul Revolutiei Franceze in versuri precum „Teroarea furioasa pluteste pretutindeni", „Teroarea este ca o cometa". Si o serie de pictori au fost inspirati de evenimente si scene terifiante antrenate de evenimente istorice contemporane lor: David (Marat asasinat), Goya (Dezastrele razboiului).
Impactul terorismului asupra spiritualitatii contemporane preocupa numerosi cercetatori. Spre exemplu, in 2006, apare volumul Art in the Age of Terrorism (Arta in epoca terorismului) de Graham Coulter-Smith si Maurice Owen, in care fenomenul este analizat din perspectiva „conflictului dintre culturi" si al globalizarii.
In lucrarea saTerrorism and Modern Literature (Terorismul si literatura moderna), Alex Houen se refera la o ampla galerie de scriitori care au inclus in lucrarile lor ecouri ale fenomenului terorist, de la romancieri la eseisti: Joseph Conrad (Agentul secret), Kafka (Colonia penitenciara), Albert Camus (Mitul lui Sisif).
Intre realitate si fictiune
Categoria cea mai importanta a lucrarilor inspirate de fenomenul terorist este aceea care incearca sa valorifice datele si experienta unor evenimente sau biografiile unor protagonisti din acest domeniu in lucrari teoretice si i
