Cu excepţia cîtorva titluri rezervate mai degrabă bisericilor ortodoxe, şi în special celor dispărute, din Bucureşti, despre biserici în expresia lor edificată e greu de identificat bibliografia de specialitate necesară cu privire la ipostaza modernă a fenomenului. Cît despre cele petrecute după 1989, tăcerea culturală este aproape absolută. Deşi s-au construit cîteva mii de biserici creştine de toate denominaţiile, dacă există informaţii legate de arhitectura lor, ele privesc mai degrabă " în cazul ortodocşilor " obiectele care erau să devină realitate, iară nu realitatea însăşi.
În ceea ce priveşte arhitectura evanghelică de pe teritoriul actual al României, lucrurile nu stau deloc mai bine. Cu prilejul acestui proiect, au apărut o serie de informaţii care ne lămuresc că există o serie de proiecte menite să suplinească, fie şi în parte, această carenţă. Sînt în construcţie bănci de date de uz intern şi au apărut şi unele informaţii fotografice la care am căpătat acces, prin bunăvoinţa editorilor volumului şi a altor persoane implicate în acest proiect, cărora le mulţumesc dintru bun început: dl Cristian Alb, din Aleşd, mi-a pus la dispoziţie o consistentă colecţie fotografică asupra bisericilor baptiste, precum şi un valoros studiu sociologic, bazat pe interviuri cu pastori şi enoriaşi din diferite localităţi bihorene, pe care i-a întrebat nu doar despre arhitectura lăcaşurilor lor de cult, ci şi despre resorturile acelei arhitecturi, originile ei, surse şi influenţe directe sau indirecte. Pe site-ul bisericievanghelice. wordpress.com, lansat de Alin Cristea, s-au strîns, de la data înfiinţării sale, o seamă de referinţe fotografice structurate pe tipuri de biserici, însoţite, pe alocuri, de link-uri către website-urile bisericilor; am primit, de asemenea, informaţii de la Alin Cristea, de la Dănuţ Mănăstireanu şi de la Marius Cruceru.
În ceea ce p
