La doar opt luni de la teribilul cutremur din 4 martie 1977, un altul, la fel de devastator, s-a abătut, de această, asupra fotbalului autohton. România a pierdut “acasă”, după un joc bizar, cu Iugoslavia, scor 4-6, şi a ratat calificarea la CM 1978 din Argentina. Aflat pe “banca suspinelor”, antrenorul secund Constantin Cernăianu a rememorat acele momente. Libertatea: Cum aţi caracteriza meciul cu Iugoslavia din noiembrie 1977? Constantin Cernăianu: Un La doar opt luni de la teribilul cutremur din 4 martie 1977, un altul, la fel de devastator, s-a abătut, de această, asupra fotbalului autohton. România a pierdut “acasă”, după un joc bizar, cu Iugoslavia, scor 4-6, şi a ratat calificarea la CM 1978 din Argentina. Aflat pe “banca suspinelor”, antrenorul secund Constantin Cernăianu a rememorat acele momente. Libertatea: Cum aţi caracteriza meciul cu Iugoslavia din noiembrie 1977? Constantin Cernăianu: Un
La doar opt luni de la teribilul cutremur din 4 martie 1977, un altul, la fel de devastator, s-a abătut, de această, asupra fotbalului autohton. România a pierdut “acasă”, după un joc bizar, cu Iugoslavia, scor 4-6, şi a ratat calificarea la CM 1978 din Argentina. Aflat pe “banca suspinelor”, antrenorul secund Constantin Cernăianu a rememorat acele momente.
Libertatea: Cum aţi caracteriza meciul cu Iugoslavia din noiembrie 1977?
Constantin Cernăianu: Un joc ciudat! Din toate punctele de vedere. În întreaga mea carieră nu am văzut aşa ceva. Totul a fost straniu: de la modul în care s-a jucat la reacţia ulterioară a autorităţilor.
S-a spus că a fost un “blat” la nivel înalt. Ce ştiţi?
E posibil. Nu puteam eu, ca antrenor al naţionalei, să vând un meci. Dar la nivel înalt, se putea. De altfel, discuţiile ulterioare cu Ştefan Kovacs (n.r. - selecţionerul de atunci) mi-au întărit convingerea că lucrurile puteau fi aranjate doar “de sus”.