Se găsesc în toate produsele alimentare procesate industrial şi poartă denumirea generică de E-uri. Alergiile, tulburările digestive sau diversele forme de cancer sunt doar câteva dintre afecţiunile la care ne expun. Cum este imposibil să le eviţi pe toate, află care sunt cele mai periculoase E-uri Atât de incriminaţi că distrug sănătatea, aditivii (substanţe naturale sau sintetice care nu sunt consumate ca alimente în sine, ci sunt adăugate industrial în produsele alimentare) au un rol bine stabilit. Aceştia prelungesc durata de conservare şi potenţează gustul alimentelor.
Denumirea sub care aditivii testaţi la nivel european se găsesc pe etichetele produselor începe cu litera E, urmată de un număr din trei sau din patru cifre, care arată categoria din care aditivii fac parte.
De exemplu: 100 – coloranţi, 200 – conservanţi, 300 – antioxidanţi şi acidifianţi, 400 – agenţi de textură, 600 – potenţatori de gust, 900-948 agenţi de îngroşare, 950-1520 – îndulcitori.
La copii, determină apariţia ADHD
Cei mai sensibili la efectul aditivilor alimentari sunt copiii, care au organismul în formare. În cazul lor, aditivii alimentari intervin în special în procesul de dezvoltare a creierului.
Conform unui studiu englez, efectuat la Universitatea din Southampton şi apărut în publicaţia „The Lancet“, consumul anumitor coloranţi alimentari artificiali (de exemplu, E110, E112, E124) şi al unor agenţi de conservare, precum E211 (benzoat de sodiu), care se găsesc în băuturi ori în bomboane, pot cauza comportament hiperactiv.
Pentru a ajunge la această concluzie, psihologul Jim Stevenson, coordonatorul studiului, a testat efectele acestor aditivi pe copii cu vârsta de trei, şapte şi respectiv opt ani. Ei au fost împărţiţi în două categorii: unii au primit alimente cu aditivi, iar ceilalţi, un placebo.
