Deputatul UDMR Korodi Attila le-a solicitat recent preşedinţilor consiliilor judeţene din Harghita şi Covasna să facă un studiu care să evidenţieze părţile negative ale împărţirii pe judeţe în 1968, ce ar urma să stea la baza discuţiilor despre reorganizarea administrativ-teritorială a României şi unificarea judeţelor Harghita şi Covasna. Lokodi Emoke – preşedintele Consiliului Judeţean Mureş nu a primit o solicitare similară. UDMR a sprijinit organizarea unui referendum pentru autonomia Ţinutului Secuiesc în cele două judeţe, pe când în Mureş a refuzat acest demers iniţiat de Consiliul Naţional Secuiesc. Explicaţia e simplă: în cele două judeţe, populaţia maghiară este majoritară, constituind, practic, o bază electorală largă în perspectiva alegerilor europarlamentare.

Judeţul Mureş are un alt statut. Interacţiunea românilor şi maghiarilor cu descendenţii saşilor a schimbat percepţia acestora despre relaţiile interetnice, chiar dacă mai persistă încă extremişti printre români şi maghiari ori subiectul interetnic este alimentat de o presă obedientă aflată în căutarea unor subiecte de „scandal”. Informaţia înseamnă putere, iar o comunitate informată e mai puţin manipulabilă. Accesul la resurse de informare multiple, bilingve şi relaţionarea reciprocă interetnică constituie factori ce pot coagula o societate civilă puternică în care interesele pragmatice comune să surmonteze conflictele latente. Criza financiară a agenţilor economici şi lipsa acută a locurilor de muncă nu ţin de culoarea etnică iar naţionalismele nu sunt un răspuns adecvat la această problemă. UDMR l-a scos în afara jocului politic pe preşedintele autointitulatului Consiliul Naţional Secuiesc – Izsak Balazs. Fostul consilier judeţean al UDMR Mureş a remis presei o scrisoare, în data de 18.03.2009, prin care atrage atenţia liderilor UDMR şi preşedinţilor consiliilor judeţene Harghita, Covasna