Lawrence Summers arata, intr-o conferinta de pe www.bigthink.com, ca cele mai mari costuri ale crizei economice mondiale sunt cele sociale. Valoarea proprietatilor imobiliare, spre exemplu, scade, insa numai pe hartie. Efectele crizei se simt, de multe ori, doar matematic. Pentru cei ramasi fara locul de munca, insa, criza devine o problema de supravietuire. Si, la nivelul intregii societati, aceste probleme se cumuleaza.
„Sunt oameni fara slujbe si fara venituri. Daca ar exista o bursa a oamenilor, valoarea lor umana s-ar considera ca a scazut drastic. Insa nu exista o bursa a oamenilor. Totusi, dintr-o perspectiva sociala, in termeni de calitate a vietii, as spune ca acele locuri de munca pierdute, acele oportunitati ratate de a dezvolta deprinderi, acei oameni care termina liceul, nu vor reusi sa se angajeze si se vor apuca de acele lucruri pe care le faci cand nu ai alternativa de a lucra, acelea sunt pierderi mai serioase, din punctul de vedere al societatii, decat faptul ca valoarea imobiliara a caselor a scazut”, spune Summers.
De la cifre la oameni
Cele mai multe dintre firmele din Romania n-au stat prea mult pe ganduri: au inceput, inca din ultimele luni ale anului trecut, de cand criza a devenit subiect pentru ziare si televiziuni, sa restructureze posturile si sa dea oamenii afara. Pentru manageri, concedierile sunt cifre modificate pe hartie, care asigura un tampon de siguranta deasupra liniei de profit. Pentru unii analisti economici acestea sunt, in special cand vine vorba despre concedierile din companiile de stat, modalitati de asanare a economiei sau masuri necesare de a inchide gaurile negre.
Dan si Corina locuiesc intr-un sat din apropierea Campinei. Dan este sudor si a schimbat, dupa Revolutie, mai multe intreprinderi, care s-au desfiintat pe rand. Corina este un fel de proiectant de mobila, lucreaza