Zidurile Cetăţii Râşnov au început să cadă. Nu de ieri, nu de alaltăieri. De mult timp, însă pe nimeni din conducerea Ministerului Culturii nu mai interesează ce se întâmplă cu Râşnovul, monument istoric de importanţă naţională.
O firmă de apartament a unei familii din Italia a pus stăpânire pe cetate pentru 50 de ani. Măsura luată de ministrul Culturii, Theodor Paleologu, este pe măsură: ţine conferinţe pe tema teologiei politice.
Ca să sărbătorească intrarea monumentului istoric în mileniul III, "stăpânul" a purces la modificarea cetăţii. A construit fără autorizaţii, a distrus situl arheologic în care au fost descoperite locuinţe dacice. Nimicuri. Mai mult, ca să-i ajute pe arheologii care se chinuiau de ani buni să păstreze cât mai bine două capele construite acum aproape 700 de ani, italianul a tras deasupra lor un strat gros de beton.
Cetatea Ţărănească Râşnov este mărul discordiei dintre autorităţile locale şi un "sereleu" care vrea cu orice preţ să ia cetatea pentru 50 de ani. Mărul discordiei, pe atunci proaspăt mugur, a început să crească la începutul lui 2000, atunci când Consiliul Local Râşnov a concesionat cetatea unei firme deţinute de un anonim italian, Alberto Drera.
Ca să sărbătorească intrarea monumentului istoric în Mileniul III, italianul a purces la modificarea cetăţii, nemulţumit probabil că nu seamănă cu cele din "Cizma" sa natală. S-a construit fără autorizaţii, s-a distrus situl arheologic în care au fost descoperite locuinţe dacice. Ca să-i ajute pe arheologii care se chinuiau de ani buni să păstreze cât mai bine două capele construite acum aproape 700 de ani, italianul a tras deasupra lor un strat gros de beton.
Tot beton au avut probabil în creier şi angajaţii Ministerului Culturii care, deşi au constatat o serie de nereguli, au continuat să dea tot fel
